Mucuri, flegme, gumă şi rahat

Nu, “substanţele” prezente întâmplător în titlul articolului nu sunt ingredientele minune ale unui tort aniversar… Ele reprezintă de fapt o prezenţă cotidiană pe unele din trotuarele noastre de zi cu zi. Şi, chiar dacă tuturor ne place să mergem cu maşina, totuşi, inevitabil suntem şi pietoni. Iar în calitate de pietoni întâlnim zilnic nişte obstacole nedorite pe trotuarele din oraşe. O ştiţi la fel de bine ca mine.

Pe lângă guma aruncată din gură direct jos, pe lângă flegmele scuipate cu obidă, printre ţigările strivite de pantofi, mai nou, găsim un alt ingredient deosebit: rahatul de câine. Curios, în urmă cu câţiva ani, pe trotuare puteai merge relativ fără grija că vei duce în casă fecale de animal pe talpă, dintr-un motiv foarte simplu. Gărduleţele care separă zonele verzi de trotuare erau mici de înălţime sau pur decorative, câinii maidanezi putând trece prin ele sau peste ele fără efort.

Evident, putând umbla liberi pe spaţiul verde, câinii îşi făceau nevoile pe spaţiul verde. Singurele urme de rahat pe care le puteai găsi pe trotuar proveneau de la câinii de companie, ai căror stăpâni nu se obosesc să cureţe în urma animalelor. De câţiva ani, primăriile au ales un nou tip de gard, mai înalt şi cu plasă deasă. Câinii nu mai sar atât de uşor şi, firesc, petrec mai mult timp pe trotuare, cu consecinţe “de tot rahatul”.

Ca să nu credeţi că aberez, o să vă prezint şi fotografii elocvente. Trotuarele noastre ne întâmpină cu mucuri, flegme, guma şi rahat.

Meow Gallery: The gallery is empty.