Cum să faci ceva foarte bun să fie şi mai şi? E greu, dar a fost misiunea celor de la Honda, să reuşească producerea unui nou Civic care să poată susţine moştenirea grea lăsată de emblematicul model anterior.
Multora nu le place ultima versiune. Sunt dezamăgiţi. Noul model nu este o revoluţie, ci doar o evoluţie “revoluţionară”, dacă i se poate spune astfel.
Nu mai pare atât de dramatic, de sportiv, de extravagant. Parcă nu mai e Civic-ul pe care îl ştiam. Însă noul model e mai bun, chiar dacă unii nu recunosc asta.
Da, au dispărut emblematicele guri de evacuare triunghiulare, nu mai avem indicatoarele spectaculoase de schimbare a vitezei la turaţie maximă, ca în Formula 1, noul Civic nu mai arată ca un OZN, cum arăta predecesorul la lansare. Dar evoluţia se simte.
Noul Civic are o aerodinamică fabuloasă pentru un model hatchback, în ciuda formei oferă un portbagaj mare şi un interior destul de spaţios. Este, într-adevar, cel mai silenţios model Civic (şi nici concurenţei nu-i convine…), în plus, vine cu un motor clasic, dar complet nou.
Tehnologie aspirată i-VTEC (toată lumea ştie deja ce înseamnă), fiabilitate, rafinament, performanţă, consum redus şi emisii la fel, cum putea să fie altfel un motor produs de Honda?
Noul Civic nu mai e sălbăticiunea de dinainte. A fost îmblânzit şi unora nu le convine. Dar asta e viaţa. Nu le poţi avea pe toate. Da, nu are suspensie independentă pe spate. Şi ce dacă? Are o suspensie mai peformantă decât a vechiului Type-R (spaima compactă a şoselelor, pe toate continentele), crede cineva că noul Civic nu stă bine pe şosea?
Rămân la părerea mea: 99 la sută din şoferii unui model Honda Civic nu vor şti vreodată să-l conducă la limita fizică a şasiului. Sofisticat, noul Civic îţi oferă două maşini într-una singură. Vrei economie? O ai oricând, conducând în consecinţă. Vrei sport? Zona roşie te aşteaptă…
