Mazda 3 m-a surprins încă de la primele fotografii, cu designul deosebit, am remarcat imediat că e o maşină frumoasă şi mi-am imaginat, mai apoi, că va fi şi dorită.
Deşi nu mai sunt în situaţia de a-mi căuta un automobil, am căutat să conduc acest model Mazda, convins că nu voi fi dezamăgit.
Fără să ştiu mare lucru despre maşină, decât puterea de 120 CP, am presupus că are un motor de 1,6l, aspirat, mai ales că în prima zi, în care mă acomodam cu maşina, nici consumul nu era foarte mare. Eram în schimb încântat de cum trage, mi se părea un 1,6l foarte deosebit.
Nimic mai greşit, în momentul în care am început să mă documentez, am văzut că de fapt motorul are 2l. Am citit de 2 ori, m-am uitat şi în certificatul de înmatriculare, nu cumva să greşesc. Şi am crezut că au înnebunit cei de la Mazda: 2l aspirat în epoca downsizing-ului?
Şi totuşi, incredibil, Mazda a ales o altă cale, complet diferită de tendinţe. Nici cilindree mică supraalimentata, nici cilindree mică aspirată, ci cilindree medie spre mare, aspirată. Să fi greşit oare?
Concluzia e greu de tras, mai ales că motorul nu prezintă performanţe impresionante, să fim serioşi, 2l şi 120 CP? Concurenţa are 135 CP la 1,6l, dar, căci exista un dar, performanţele Mazdei sunt bune, chiar foarte bune.
Aşadar, un Mazda 3 care ascunde un lup în blană de oaie? Eu cred că da.
