Desertul Romania

Azi am avut o curiozitate bolnava. Am scos filtrul de aer de la masina (10 000 km la bord) si am ramas cu gura cascata. Il suflasem la 5000 si acum era negru ca smoala… Iesea praful din el de nu ma mai vedeam. Asta nu e nimic, ce jeg putea sa fie pe la motor: un nisip fin, de fapt cred ca praf da’ mult asa, parca mersesesem pe plaja…

Nu stiu care e faza, dar pe plaja n-am fost. O fi de la Bucuresti, de la astia cu constructiile lor. Ziceam ca il suflu cu aer comprimat, dar cred ca mai sfant e unul nou. Si o sa ii bag si o bucata de dres de dama, intins bine, in gura de admisie aer, ca era o tona de frunze in cutia filtrului. Am vazut cu ocazia asta si aeroterma (masina e noua nouta…). Are pe palete un strat de noroi considerabil, de parca ar fi aeroterma unui tanc din Afrika Korps…

Ce tara jegoasa avem!

Later edit: la doar 5 minute dupa faza cu filtrul, gasesc pe HotNews.ro un articol uluitor din punctul meu de vedere:

Bucurestiul- cea mai prafuita capitala europeana

Bucurestiul se sufoca de praf. Potrivit Asociatiei Expertilor de Mediu, in Bucuresti cantitatea de praf pe kilometrul patrat este de 280 de tone, spre deosebire de alte capitale europene unde raportul este de 20 de tone kilometrul patrat. In numai 16 ani, Bucurestiul si-a redus de aproape trei ori suparafetele acoperite de verdeata.

Cantitatea de praf din Bucuresti este de 260-280 tone pe kilometru patrat. Acest lucru nu este intalnit in nici una dintre capitalele din Europa, unde vorbim despre un alt ordin de marime, de sub 20 tone/kmp”, a declarat Florin Vasiliu, vice-presedintele Asociatie Expertilor de Mediu.

Florin Vasiliu a mai declarat ca fata de suprafata de 35 de milioane de metri patrati acoperiti de verdeata in anul 1989, in acest moment Capitala mai beneficiaza de doar 13 milioane. Astfel, la nivel european media spatiilor verzi la nivel national este de 33% in timp ce in Romania media este de doar 25%.

“Spatiile verzi reprezinta o bariera impotriva prafului, purifica aerul si diminueaza poluarea fonica. Totodata, ele ajuta la atenuarea diferentelor de temperatura intre anotimpuri si intre zi si noapte”, a mai adaugat Vasiliu.

Nu mai stiu sa socotesc de uimire, dar raportul e de la 280 de tone (!) la 20 tone, pe kilometru patrat. Deci nu suntem Afrika Korps, ci Desert Rats…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes:

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong> 

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.