După o perioadă în care eşti apropiat cu automobilele, în sensul bun, incerci să înveţi, să le desluşeşti tainele, realizezi că, în ciuda aparenţelor, unele lucruri nu se schimbă. Aşa cum “locaţie” s-a încetăţenit în limba română cu sensul de “loc, adresă, situare” deşi la origine este doar o umilă “chirie”, tot aşa în lumea automobilului există denumiri care s-au perpetuat peste timp, de cele mai multe ori nejustificat. O să încerc să rememorez acum toate aceste expresii sau denumiri ce şi-au depăşit brandul, condiţia iniţială şi chiar funcţia, evoluând (desigur greşit) în a servi altor scopuri, cărora n-au fost destinate. Aş aprecia în mod deosebit şi ajutorul vostru, cei care citiţi aceste rânduri, dacă am scăpat ceva să-mi semnalaţi şi să contribuiţi chiar voi la realizarea unui articol deosebit.
Aşadar, voi începe cu Climatronic. La origine denumirea sistemului de climatizare automată de pe automobilele Volkswagen, s-a generalizat fără voie. Majoritatea covârşitoare a românilor cred că sistemele de climatizare automată de pe orice automobil sunt, cum altfel, Climatronic.
Continuăm cu un termen la fel de celebru: Lucas. Semnalizatoarele de pe aripi şi-au câştigat denumirea de Lucas, după denumirea unei fabrici producătoare de astfel de componente, care echipau într-o vreme majoritatea automobilelor de pe piaţa europeană. Acum, orice semnalizator e… Lucas. Indiferent cine îl fabrică.
Şefu’, nişte Torosuri? Nimeni n-a fost scutit la intrarea în târgul Vitan de întrebarea asta. Mulţi nu ştiau ce sunt alea Torosuri, ce să mai punem problema de unde vine denumirea. Torosurile sunt barele longitudinale care se montează pe portbagaj, servind la montarea unui portbagaj suplimentar, a unor suporţi de schiuri etc. Incredibil, numele de Toros vine din Turcia, unde se fabrică un model similar cu Dacia 1300 Break, sub numele Renault 12 Toros, care venea echipat din uzină cu bare longitudinale din inox. Vreţi să cumpăraţi astfel de bare? Întrebaţi oriunde de Toros…
Despre talon, nu e cazul să mai discutăm. Nu cunosc exact de unde şi până unde s-a încetăţenit termenul de talon pentru certificatul de înmatriculare. Pe vremea comunismului, certificatul de înmatriculare avea nişte cupoane (talon) care ţi se reţineau atunci când făceai diverse abateri. Probabil că de acolo a rămas, că şi poliţiştii când te opresc spun scurt: permisul, talonul şi asigurarea…
Că veni vorba de poliţişti, ei impart cu mândrie două astfel de denumiri. Gabor şi tablagiu. Întrucăt suntem în domeniul auto, ne rezumăm la ultimul. Tablagiul era miliţianul inferior, miliţianul cu grade mici, cel care dirijează circulaţia sau stă mai mult în stradă decât la birou. Epoleţii de umăr conţineau însemne de grad din tablă. De unde şi denumirea, ce s-a păstrat peste ani, orice şofer care povesteşte aventurile sale cu poliţia va menţiona, plin de emfază, cum s-a “luptat” el cu tablagiul.
Mi s-a rupt coarba! Mie personal mi s-a întâmplat de vreo două ori, pe vremea când aveam Dacie, să rup 2 chei de desfăcut prezoanele. “Coarba” e ştiută de toată lumea, denumirea vine de la vechile sisteme, care aveau forma unei manivele, coarba fiind de fapt un sfredel a cărui formă semăna foarte mult cu manivela cu care se porneau camioanele acum zeci de ani. Românul s-a adaptat imediat, chiar şi cheia “cruce” din zilele noastre este acum afectuos denumită coarbă.
Antigel s-a încetăţenit şi el în mintea românului, deşi la origine era un mic brand pentru un lichid de răcire care nu îngheţa la temperaturi scăzute. Astăzi, în orice staţie de alimentare cu combustibil, când vrei să cumperi aşa ceva, ceri antigel. Nu?
Am zis staţie de alimentare cu combustibil? Nu prea merge, e lung şi dificil, ce ziceţi de benzinărie? Să mai zică cineva că noi, românii, nu suntem un popor deosebit… Chiar şi cea mai luxoasă staţie de alimentare cu combustibil e benzinărie toată ziua. Pentru oricare dintre noi.
Proiectoare are orice automobil prevăzut din fabricaţie cu faruri de ceaţă. În mod evident, proiectoarele şi farurile de ceaţă au scopuri complet diferite, deşi aparent te poţi înşela. Primele sunt destinate să ilumineze la mare distanţă, pe când farurile de ceaţă luminează mai jos, difuz şi în unele cazuri folosesc becuri colorate (galben). Şi totuşi, pentru popor, toate rămân proiectoare.
Carterul principal al motorului a devenit binecunoscuta baie de ulei. La fel cum dopul de scurgere a uleiului se numeste de mult buson.
Ajungând într-un moment în care voiam să mă dau bătut şi să vă las pe voi să veniţi cu propuneri, m-a lovit cineva cu inspiraţie. Jos e un nene cu o Dacie veche care nu porneşte. I-a ridicat capota şi umblă la Delcou, poate are condens sau fisuri, cine ştie. Delco este încă o marcă binecunoscută, însă, indiferent de cine produce distribuitorul de aprindere, pentru şoferul român, tot Delcou rămâne.
Acum vă las, pe voi, contribuiţi… De aici incolo sunt sugestiile voastre:
Ferodourile s-au impus de asemenea ca denumire pentru orice plăcuţe de frână, indiferent de model sau marcă. Denumirea provine desigur de la renumita marcă Ferodo.
Avem o problemă cu demarorul? E clar, s-a dus Bendixu’, problemă gravă. Bendix înlocuieşte cu succes orice marcă, model sau chiar componentă a demarorului.
Schimbă-i carbunii ca de aia face scântei… Componentele, vitale pentru funcţionarea unui motor electric, corect denumite perii, au primit pe veci denumirea incorectă de “cărbuni”. Se găsesc în alternator şi alte motoare electrice similare.
Pentru cei care au apucat Daciile vechi, cu pompă de benzină mecanică, e normal să considere firesc “datul” la cama. Fără nicio legătură cu sistemul mecanic al pompei de benzină, “datul” la cama şi-a luat numele din similitudinea cu celebrele amorsări ale pompelor de apă ruseşti, model Kama. Interesant, denumirea de camă este încetăţenită la noi pentru toate tipurile de pompă de apă agricolă sau casnică, indiferent de producător şi model. Ce putere au unele cuvinte şi obiceiuri!
Corvin a pus in comentariul lui definitia CORECTA a camei.Pompa de benzina a celebrei DACIA era actionata de o coada care calca pe o CAMA (termen cat se poate de tehnic si care nu are nicio legatura cu numele propriu al pompei de apa sovietice KAMA) uzinata pe axa cu came a motorului care mai avea inca 8 came si care actionau prin intermediul tijelor impingatoare si a culbutorilor, supapele motorului(4 pentru admisie si patru pentru evacuare).De expresia “datul la cama” nu am auzit niciodata,dar poate ca nu sunt suficient de batran ,desi am frecventat medii de mecanici auto, eu insumi fiind inginer mecanic
Dar de datul la cama? Atat de celebru si atat de des folosit, asociat pompelor de benzina de la batrana Dacie?
Se pare ca desi
CÁMĂ, came, s. f. Proeminență sau șanț pe suprafața unui disc sau a unui cilindru, care asigură deplasarea periodică a unei tije sprijinite pe ea. – Din fr. came.
Sursa: DEX ’98
ei bine, n-are nicio legatura cu acea faimoasa cama de la dacie. care sa fie legatura? Oare cumva, celebrele pompe rusesti, de prin anii ’70, care averau numele de Kama? Si care functionau pe acelasi principiu, adica… datul la cama?
Adevarul e ca si la pompele de scos apa, de orice tip si fabricatie, tot cama li se spune si probabil vine de la Kama. Se accepta si cama. Merci.
Oops, am gresit-o la ultima: se pare ca ‘masticul’, ca rasina extrasa din copaci, precede firma ‘Mastic’. My bad 🙂
Deci incepi de unde vrei si termini cand vrei, subiectul e foarte frumos zic eu, iar propunerile tale foarte bune, le voi prelucra direct in articol. Merci.
Pai unde sa incepem si unde sa terminam? 🙂
Incep eu cu ferodourile, care au intrat in limbajul comun desi Ferodo e marca inregistrata, apoi continuu cu bendixuri, care tin iarasi de celebra firma Bendix (naiba stie insa in Romania) si termin cu masticul, care vine iarasi de la celebra firma… Mastic.
Si sa-mi bag picioarele, ca asta mi-a adus aminte din ce epoca vin si eu 😀