by Robert Adam
O întrebare simplă, cu multe răspunsuri: de ce nu avem parazăpezi pe marginea drumurilor? Pentru că sunt scumpe sau se fura şi se dau la fier vechi? Sau cei care ar trebui să fie responsabili cu deszăpezirea nu vor mai avea profit?
Aşa cum am mai precizat şi cu alte ocazii, în loc să plantăm panseluţe pe spaţiile verzi din oraşe, poate că o idee excelentă ar fi să realizăm garduri vii, parazăpezi naturale. Nu-mi aparţine ideea, am regăsit-o în multe din ţările europene pe unde am călătorit.
E uşor, la 100 de m de şosea, şi pe stânga şi pe dreapta, se plantează gard viu (aşa că cei cu contracte grase de pe urma panseluţelor nu vor muri de foame, dar măcar se fac utili societăţii…).
Nu contează tipul, pot să fie tufe, copăcei, salcâmi, boscheţi, măceşi, orice care rezistă în condiţiile de climă din România şi menţine o încrengatură suficientă pentru a avea rol de parazăpezi.
Avantajele sunt multiple: iarna au rol de parazăpezi, pe timpul sezonului agricol servesc ca loc de refugiu pentru faună, în plus, tot timpul anului servesc şi ca barieră antizgomot, reţinând mare parte din zgomotele traficului.
Nu râdeţi, iarna aceasta am văzut că România încă are faună bogată: potârnichi, iepuri şi căprioare, nu mai vorbesc de fazani, şoareci, vulpi, şoimi, se descurcă aşa cum pot, în imediata proximitate a oraşelor, comunelor şi satelor ţării.
Sigur, există dezavantaje: necesită un timp de creştere, vor duce la nemulţumirea celor care deţin terenurile respective (bănuiesc că dacă statul vrea, poate oferi în compensaţie ceva, fie reduceri la impozite, fie stimulente de alt fel, pentru a avea acceptul acestora).
Fauna de care vorbesc mai mănâncă o varză sau ce mai cultivă românul pe câmp, dar să nu fim ipocriţi, iarna când e ger, toţi umblă pe terenurile agricole la vânătoare, deci nu văd probleme foarte mari în acest sens.
Genul acesta de perdea naturală de protecţie are multe avantaje – specialiştii le ştiu mai bine. Soluţiile există, sunt testate, de ce la noi nu se poate?
sunteti culmea.. ce gard viu?? unde ati mai vazut sute te km. de gard viu?? YNSCHIMB IN ALTE TARI PROPRIETARII TERENURILOR ALATURATE AUTOSTRAZILOR, STRAZILOR ETC.. SUNT OBLIGATI SA FACA NISTE PARAVANE DE LEMN… GARD ETC.. ACESTEA IMPIEDICA ZAPADA SA INTRE PE DRUM, STRADA YN URMA VISCOLELOR. YI ATYT DE SIMPLU.!!. DAR LA NOI YI TOTUL GREU 🙂
Unde am vazut sute de km de gard viu? In alte tari. Vrei sa iti dau poze? Un exemplu foarte bun este Ungaria, nu stiu ce garduri de lemn ai vazut tu, sunt garduri vii (prin gard viu intelegand o zona de 1-2 m latime, plantata cu de toate, de la salcami, tufe, macesi, etc). Iar gard viu intre sensurile autostrazilor mai gasesti plantat si de acum 50 de ani…
Problema asta nu are asa mare legatura de contractele cu statul… ci de unde vin banii. In oras pune primaria, in afara … cred ca consiliul judetean deci nu prea merge ca luam banii de la panselute si ii dam pe gard viu.
Panselutele se schimba saptamanal sau oricum la un interval scurt de timp. Gardul viu cu acset scop e pus o singura data, deja pentru orice “om de afaceri” mioritic nu mai e un contract rentabil. Tot gardul viu trebuie ingrijit, udat daca nu ploua, pentru ca altfel nu va creste suficient (sau se usuca) si nu ofera protectia impotriva viscolului.
Iarba se vinde catre primarii la “fir”. Am plantat 999999999999999999 fire de iarba, nu ma crezi? numara-le. La gardul viu se pot face niste aproximari cate bucati pe metrul patrat (usor de verificat cat s-a plantat) si iar nu e o afacere rentabila.
Ai fi surprins cat de impotriva pot fi cei care au terenul respectiv de exemplu.
Si eu sunt pentru aceasta solutie, macar de astea nu se ating tiganii insa este foarte greu de implementat.
Panselutele nu au ce cauta in discutia asta, panselutele nu le planteaza nimeni in afara localitatilor… parerea mea.
Pai banii de panselute se pot duce in gard viu, pentru ca cei care planteaza panselutele si gazonul prin orase sunt aceiasi care vor face si gardurile vii – abonatii la contractele cu statul.