Am spus de multe ori ca nu imi plac masinile de teren: sunt prea mari, consuma mult, intretinerea e scumpa, cu alte cuvinte, nu prea se potrivesc cu cerintele mele. Asta pana cand a aparut masina cu nume ciudat de la Nissan. Am condus-o acum cativa ani, la lansare, m-am indragostit de ea – dar era scumpa si nu ma apropiam – ca de altfel si acum.
Ma gandeam atunci, cum ar fi sa te intrebe o domnisoara draguta, “cum se numeste masina pe care o conduci?”. Pai, Qashqai. Ce? Da, inca traiesc cu aceeasi senzatie, ca Nissan putea alege un nume mai bun si niste preturi mai decente pentru Qashqai. In rest, nu prea am multe reprosuri sa ii fac.
A, facem exceptie de unele trancaneli pe spate, care te scot din minti pe drumuri mai proaste. Nu va faceti griji, suspensiile sunt impecabile, zgomotele vin de la multitudinea de capace, capacele si prinderi din portbagaj – probabil ca doar cu putin efort si atentie se poate scapa de ele. Ca sa scutesc de efort detractorii de astfel de automobile, respectiv pe cei care spun ca acest Qashqai nu e o masina veritabila de teren, ei bine, da, stiu, e un autoturism de oras, asa si vrea Nissan sa fie.
Are suspensii tipice de automobil de strada, nu se compara cu Pathfinder sau X-trail, insa nu inseamna ca nu se poate descurca decent si in teren mai neprietenos. Garda la sol permite oarece extravagante, iar sistemul 4×4 se descurca excelent daca este ajutat de pneuri adecvate.
Ne-am destrabalat cu Qashqai intr-un teren de vanatoare de langa Bucuresti, destul de interesant ca peisaj si obstacole, greu de spus ca erau de off-road, insa nici nu intrai cu vreo masina normala pe acolo. Deci, cu atentie, poate.
Sa revenim in oras si pe autostrada. E inalt, compact si agil, desi are cutie de viteze automata, sa nu uitam ca totusi motorul ofera 150 CP. Consuma… putin, daca ne raportam la restul de masinute mai inalte, denumite “jepuri” si mai are un atu, pe sosea se comporta foarte bine, ceea ce nu e deloc putin lucru.
Si te primeste in scaun exact asa cum iti doresti, ca sa nu mai spun ca abunda de optiuni care mai de care mai extravagante (xenon, jante aliaj 17″, acoperis panoramic, climatizare automate, acces si pornire fara cheie, etc), restul sunt scrise intr-o lista lunga pe site-ul Nissan…
De ce am mai condus Qashqai acum? Pentru ca era varianta noua, +2, adica ofera 2 locuri in plus si cateva artificii de design, de care nu pot spune ca ma dau pe spate.
De remarcat este precizia si calitatea climatizarii automate duale, putine sunt masinile care mentin atat de corect temperatura, precum si cutia de viteze automata cu comanda secventiala, care performeaza impecabil.
Am mai mentionat cu alte ocazii si o mai fac si acum, performantele maxime de accelerare ale masinii se obtin in modul D al cutiei de viteze, in modul secvential se pierd circa 1,5 s la accelerarea de la 0 la 100 km/h – aviz amatorilor de liniute. Imi place iluminarea cu rosu a bordului, precum si ideea de a face ceasurile de bord albe, insa asteptam un facelift mai pronuntat la interior.
Imi e greu sa gasesc defecte acestei masini, imi place foarte mult, desi am auzit multe pareri negative despre ea – intotdeauna de pe margine – nu de la posesori. Revin asupra zgomotelor interioare, poate ca intr-adevar le pot nota ca fiind neplacute si dezagreabile la Qashqai.
Un punct slab pentru Nissan este si faptul ca nu prea poti configura variante pe placul inimii, fiind oarecum obligat la trei niveluri de echipare, iar preturile sunt destul de ridicate.
Consumul in aventura din terenul de vanatoare s-a situat la 11,3l la 100 km, mers in modul Auto al transmisiei, iar media pe toata perioada cat masina a fost condusa de noi s-a mentinut la valoarea de 8,6l la 100 km parcursi. Rezultatele de consum sunt bune, daca tinem cont ca s-a mers cu climatizarea pornita tot timpul iar afara erau 33 de grade.
Accesul la locurile din spate se face destul de usor, iar plierea si deplierea scaunelor 6-7 se face foarte comod, mult mai simplu decat la automobilele concurente. Practic, apuci de un maner si tragi scaunul pentru a-l pune in pozitia de lucru, la fel, acelasi lucru pentru a-l plia. Impecabil.
Qashqai e intotdeauna o placere personala pentru mine. Chiar am vrut sa il cumpar, insa preturile de criza nu au ajuns inca la Nissan asa ca, mai am de asteptat.
+ Consum, design, confort, performante
– Zgomote portbagaj, MP3 disponibil doar pe echipari superioare, pret
Nissan Qashqai +2 2,0l dCi | ||||
Motor | 2,0l dCi | |||
Tip | 4 cilindri in linie, diesel | |||
Capacitate cilindrica (cmc) | 1995 | |||
Putere maxima (CP/rpm) | 150/4000 | |||
Cuplu maxim (Nm/rpm) | 320/2000 | |||
Dimensiuni | ||||
Lxlxi (mm) | 4525/1780/1645 | |||
Masa proprie (kg) | 1791 | |||
Portbagaj (l) | 130/450/1520 | |||
Garda la sol (mm) | 207 | |||
Performante | ||||
Acceleratia 0-100 km/h (s) | 12,4 | |||
Viteza maxima (km/h) | 183 | |||
Consum mediu declarat (l/100 km) | 7,9 | |||
Consum mediu in test (l/100 km) | 8,6 | |||
Preturi | ||||
Pret CIP | – | |||
Pret DDP | 34 321 euro (Tekna plus) | |||
Dealer |
qashqai 1,6 DIG T pe bune
private se poate ?